Rezoluții

Ca să fim prin noi înșine, trebuie, în primul rând, să fim noi înșine!

Liberalismul românesc s-a format la mijlocul secolului al XIX-lea, atunci când, pe fundalul emancipării popoarelor din Europa și a formării statelor naționale, sentimentul patriotic lua avânt. De atunci, liberalismul românesc și-a păstrat atașamentul față de valorile naționale, legându-și numele de toate marile izbânzi ale României moderne: Unirea Principatelor, Războiul de Independență, Marea Unire, o seamă de reforme fundamentale pentru statul modern cum ar fi Constituțiile de la 1866 și 1923, votul universal sau reforma agrară. Se cuvine adăugat la acestea martiriul pe care liderii liberalismului l-au suferit cu demnitate în perioada persecuțiilor comuniste

Vocația, în același timp națională și europeană, a liberalismului românesc este neîndoielnică. În anii ’90, când mare parte a clasei politice românești nu era încă hotărâtă pe ce drum să apuce, tinerii liberali de atunci cereau cu insistență aderarea la NATO și la Uniunea Europeană. Confirmând această tradiție, cei care au înfăptuit aderarea României la Uniunea Europeană au fost tot liberalii, la 1 ianuarie 2007, în timpul mandatului Guvernului condus de Călin Popescu-Tăriceanu, actualul președinte al ALDE.

Astăzi, ALDE preia stindardul sentimentului național. Procesul de emancipare a națiunii române nu s-a încheiat. Trebuie să depășim complexul de națiune mică. Dar asta înseamnă să refuzăm, cu demnitate, orice tutelă și să ieșim din obsesia monitorizărilor neîntrerupte, care bântuie prin toată istoria noastră. Nu trebuie să așteptăm să hotărască alții înaintea noastră, pentru ca noi să facem ca ei. Nu trebuie să privim peste umăr, ca și cum am cere voie de la cineva, atunci când ne manifestăm opțiunile. Trebuie să dăm diplomației românești determinare și personalitate. Trebuie să dezavuăm pe toți cei care ne denigrează țara, sperând să obțină pe la curți străine aliați pentru răsturnarea ordinii legitime, alți aliați decât cei firești într-o democrație, și anume alegătorii români. Nu trebuie să acceptăm atitudini superioare și – sub aparența unei duioșii părintești, deci cu atât mai jignitoare – atenționări din partea reprezentanților diplomatici acreditați la București. Nu trebuie să așteptăm de la nimeni certificate de bună purtare.

ALDE consideră că o Europă puternică este o Europă a națiunilor. Construită pe fundamentul democrației liberale, Uniunea Europeană trebuie să proclame egalitatea tuturor statelor membre, iar statele membre trebuie să fie demne de acest statut. De aceea ALDE refuză orice soluție de viitor care să pornească de la ipoteza unei Europe cu două viteze.

Există voci care spun că unele state, pentru a face un pas înainte, nu trebuie să le aștepte pe altele, față de care există anumite decalaje. Aceste opinii concep Uniunea Europeană ca având un centru, alcătuit din statele mai dezvoltate, și o periferie. Ele relansează ideea cortinei, pe care popoarele Europei au spulberat-o în 1989. E drept, nu mai este vorba de o cortină de fier, ci de una de catifea, dar este totuși o cortină ce lasă în spatele ei state care s-au confruntat și în trecut cu frontiere de acest fel. ALDE refuză să considere România ca făcând parte din periferia Uniunii Europene.

Nu putem să ignorăm existența unor decalaje între statele dezvoltate ale Uniunii Europene și România. Dar nu noi suntem răspunzători pentru ele. Dacă nu ar fi existat perioada comunistă și am fi avut o evoluție firească, beneficiind, în plus, de proiectele de dezvoltare economică postbelice, România ar fi fost astăzi una dintre țările dezvoltate ale Europei. Comunismul nu a fost opțiunea poporului român. Numărul comuniștilor, în perioada interbelică, era ridicol de mic, iar Partidul Comunist era un grupuscul politic fără nicio importanță, interzis prin lege din cauza acțiunilor sale antinaționale. La alegerile din 1946, chiar în condițiile intimidărilor și a prezenței armatei sovietice, partidele democratice au câștigat alegerile și doar o fraudă masivă a distorsionat rezultatul în favoarea comuniștilor și a aliaților lor. Comunismul a fost adus în România prin jocuri politice care s-au făcut peste capul nostru. România a fost sacrificată ca pradă de război de către cei care s-au considerat singurii învingători ai războiului, deși poporul român a dat ca jertfe peste jumătate de milion de civili și militari (peste un milion în cele două războaie mondiale).

În perioada de tranziție au fost făcute eforturi considerabile pentru a ne desprinde de trecut și pentru a reda destinului nostru dimensiunea democratică și europeană. E drept că au fost numeroase ambiguități, tergiversări și jumătăți de măsură, au existat ezitări și prejudecăți împotriva cărora a trebuit să luptăm, resursele nu au fost întotdeauna disponibile, ori au fost risipite fără folos, unele instituții ale statului au continuat să se comporte, prea adesea, ca în perioadele obsesive ale comunismului, dar opțiunea românilor pentru democrația liberală și atașamentul faţă de structurile europene și euro-atlantice este de netăgăduit. O Europă în două viteze ar zădărnici toate eforturile noastre și nu ar mai oferi argumente pentru ca tinerii noștri să aibă încredere în viitor și să nu mai vadă locul în care s-au născut ca pe un spațiu al deznădejdii și al dezolării.

Responsabilitatea istorică a comunismului nu ne aparține nouă, românilor, și nu putem singuri lecui această rană, care nu s-a închis încă de pe trupul patriei noastre. E nevoie pentru asta de solidaritate europeană. O Europă în două viteze nu ar face decât să cronicizeze inegalitățile în nivelul de trai și competitivitate economică existente astăzi. Inegalitățile creează vulnerabilități. O Europă în două viteze va agrava vulnerabilitățile existente și va crea altele noi, în condițiile unei realități planetare tot mai pline de provocări.

ALDE consideră că România merită, în virtutea tradițiilor și suferințelor sale istorice dar și al atașamentului și determinării pentru traseul său european, un loc drept printre statele Europei. Dar asta se va întâmpla, în primul rând, prin asumarea noastră, prin modul în care ne apărăm demnitatea și ne definim destinul propriu. ALDE a prefigurat deja un amplu proiect național, care cuprinde, printre jaloanele sale, centenarul Marii Uniri, Președinția Consiliului Uniunii Europene și fructificarea exercițiului bugetar european 2014-2020. Chemăm toate forțele politice să conștientizeze necesitatea acestui efort colectiv și să ni se alăture în susținerea acestui proiect de țară, menit să valideze România ca un actor important în plan european.

Ca să fim prin noi înșine, trebuie, în primul rând, să fim noi înșine!

Pentru o cultură politică a libertății

Principalul obiectiv politic al ALDE este acela de a pune în operă un sistem instituţional centrat asupra drepturilor individuale, precum şi dezvoltarea unei comunităţi politice naţionale organizate în cadrul european mai larg, potrivit principiilor libertăților civile, politice și economice, precum și ale justiției și solidarităţii sociale. ALDE propune un proiect politic fondat pe relaţia dintre libertate, democraţie şi prosperitate

Pentru ALDE, liberalismul este form desăvârşită a umanismului civic. Departe de a respinge temeiurile solidarităţii, liberalismul se poate recomanda, dimpotrivă, drept crezul singurei forme sincere şi eficiente de solidaritate, solidaritatea dintre persoane cu vocaţia naturală a asocierii în jurul unor cauze şi proiecte vizând promovarea mutuală, egalitatea de şanse şi oportunităţi, echitatea în libertate.

În viziunea ALDE, individul nu este chemat a servi statul, ci, dimpotrivă, statul este menit să asigure respectul drepturilor și libertăţilor individuale, oferind un cadru stabil şi predictibil pentru cooperarea dintre oameni liberi și egali. În acest sens, scopul ALDE este acela de a edifica o societate în care toți cetățenii îşi pot exercita cu deplină putere toate libertățile politice și economice şi în care bunăstarea generală asigură condiţiile eradicării sărăciei şi ignoranței. Suveranitatea fiecărui cetăţean asupra propriului său destin este temeiul suveranităţii naţiunii în ansamblu.

Pentru ALDE, sarcina politică cea mai urgentă este restaurarea constituţionalismului liberal şi organizarea puterilor prin dispunerea lor în echilibru în jurul Parlamentului, ca unic izvor de drept şi autoritate supremă de control. Dincolo de calitatea variabilă a membrilor săi, Parlamentul ca instituţie prin care se exprimă în mod legitim voinţa colectivă a naţiunii rămâne singurul garant al calităţii drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti şi ultima redută a democraţiei. Actele Parlamentului configurează întotdeauna voinţa naţiunii, indiferent de calităţile personale ale parlamentarilor. Împreună, aceştia dau chip şi voinţă naţiunii, care nu are alt mijloc de a şi da consistenţă politică, de a formula o voinţă generală diferită atât de înclinaţiile indivizilor, cât şi de interesele diferitelor părţi ale societăţii. Pentru ca democraţia liberală să supravieţuiască actualei crize, este obligatoriu ca legislativul să redevină în fapt şi în drept instituţia centrală a sistemului politic. Fără Parlament nu există naţiune. Naţiunile democratice nu au alt mijloc de a şi exprima şi de a şi instituţionaliza credinţa în egalitatea politică.

ALDE are convingerea că administrarea dreptăţii şi funcţionarea statului de drept trebuie să se supună cu mai multă responsabilitate şi transparenţă controlului parlamentar şi, prin intermediul acestuia, scrutinului cetăţenesc. Pe această cale, politica şi politicile publice, inclusiv şi mai ales cele din domeniul justiţiei, vor deveni tot mai puţin dependente de voinţa politicienilor sau de interesele particulare ale grupurilor de presiune şi de influenţă. Obiectivul ALDE este acela de a transforma România într un stat ale cărui instituţii să fie organizate şi ordonate în jurul misiunii fundamentale de a garanta exerciţiul neîngrădit al drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, a căror protejare şi promovare reprezintă însăşi raţiunea de a fi a statului.

Pentru ALDE, statul de drept nu înseamnă un plus de putere discreţionară acordată instituţiilor represive ale statului, ci tocmai limitarea drastică a oricăror abuzuri din partea acestora. Statul de drept nu este un mod de acţiune al instituţiilor, ci o formă de protecţie a libertăţii şi demnităţii persoanei.

Ca liberali, avem convingerea că demnitatea persoanei, prezumţia de nevinovăţie şi calitatea drepturilor cetăţeneşti sunt valori ce nu pot fi negociate ori limitate. Constatăm că tocmai aceste valori sunt din ce în ce mai dispreţuite în spaţiul public şi sistematic încălcate de instituţiile represive ale statului. Nu acceptăm ca habeas corpus, principiu fundamental al statului de drept, să fie neglijat atât de litera Codurilor penal şi de procedură penală, cât şi de practica unor Parchete speciale.

ALDE vrea să descurajeze cultura denunţului şi plângerii penale, a controalelor abuzive şi iraţionale, a supravegherii, a încătuşării, a suspiciunii generalizate, a neîncrederii în administraţie şi între cetăţeni, ca şi atitudinea tolerantă faţă de infracţionalitatea de drept comun. Vrem ca infracţiunile cu violenţă comise împotriva persoanei şi a proprietăţii private să nu mai fie socotite ca mai puţin grave (şi să se bucure adesea de clemenţă) decât infracţiunile comise împotriva statului. Ne dorim o societate din care să fie eliminate formele curente ale violenţei: delaţiunea, hărţuirea în justiţie, descinderea intempestivă, expunerea publică a celor suspectaţi de încălcarea legii.

Noi, liberalii asociaţi în ALDE, credem într o cultură publică a libertăţii. Mai credem, cu tot atâta tărie, în egalitatea politică a cetăţenilor. Avem convingerea că cetăţeanul are precedenţă în faţa statului, drepturile şi libertăţile sale fiind mai importante decât orice drept ar pretinde statul să exercite

Ca liberali, suntem de asemenea obişnuiţi să rezistăm, să ne opunem, să demascăm caracterul violent şi inuman al ideologiilor dominaţiei statului asupra cetăţenilor. Ca liberali, suntem şi astăzi pregătiţi să rezistăm. Prin gândire liberă şi acţiune radicală. Dacă noi nu vom ridica în aceste momente glasul în favoarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor şi a constituţionalismului democratic, nimeni altcineva nu o va face în locul nostru.

Pentru o cultură politică a libertății

Legea în slujba cetățeanului, nu contra lui

În conformitate cu Articolul 79, alineatul 1, din Constituția României, și articolul 2, alineatul 1, litera f, din Legea 73/1993 privind organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ în Repertoriul Legislației României, în anul 2016, figura ca fiind în vigoare un număr de 14.934 de legi. De menționat că sunt încă în vigoare un număr de 205 acte normative care au fost adoptate în perioada 1864 – 21 Dec 1989. În anul 2016 s-a adoptat, de exemplu, un număr de 501 acte normative dintre care 167 de legi, 9 Ordonanțe de Guvern, 33 de Ordonanțe de Urgență și 292 Hotărâri de Guvern.

Situația de mai sus se referă strict la actele normative adoptate de Parlament și de Guvern, nu și la actele normative adoptate de autoritățile administrative centrale de specialitate și autoritățile administrative autonome. În anul 2016, s-au înregistrat reglementări asupra cărora s-a intervenit prin mai multe operațiuni de modificare și completare, în decursul timpului, parte din acestea fiind republicate, dar se constată că asupra unor acte normative s-a intervenit de mai multe ori în cursul aceluiași an: spre exemplu Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții (8 modificări în anul 2016); Legea 227/2015 privind Codul Fiscal (9 modificări în anul 2016).

Există, de asemenea, acte normative care au fost modificate chiar în decursul anului în care au fost publicate în Monitorul Oficial și care au intrat în vigoare: Legea 28/ 2014 privind achizițiile publice, publicată în mai 2016 și modificată în noiembrie 2016, Hotărârea de Guvern 44/ 2016 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice, modificată de două ori și abrogată in 2016. În decursul aceluiași an 2016, un număr de 77 de legi, 4 ordonanțe, 40 Ordonanțe de Guvern și 16 Hotărâri de Guvern au dispus elaborarea unui număr de 137 de acte de aplicare. Dintre acestea au fost elaborate numai 29 de acte de aplicare, din care 7 în termen, 16 cu termen depășit și 6 fără termen, iar un număr de 55 de acte în aplicare nu au fost elaborate, din care 30 au depășit termenul, 27 nu au avut precizat acest termen și 51 au avut termenul de elaborare expirat la finele anului 2016.

De asemenea, în anul 2016 s-au adoptat cu termen depășit de aproximativ 5 ani următoarele acte normative: Hotărârea de Guvern 722/2016 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a unor prevederi din Ordonanța de Guvern 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice și Ordinul comun 968/5194/1945/714/2016 al Ministerului Sănătății, Ministerului Educației Naționale, Casa Naționala de Asigurări de Sănătate și Ministerul Mediului, pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii 151/2010 privind serviciile specializate integrate de sănătate, educație și sociale, adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist și cu tulburări de sănătate mintale asociate.

La data de 19.04.2017, Repertoriul Legislației României înregistra un număr total de 19.834 de acte normative reprezentând fondul activ al legislației, astfel: 14.573 de acte normative de bază din care 4.859 de legi, 954 de Ordonanțe de Urgență, 615 Ordonanțe, 8 145 Hotărâri de Guvern și 5.261 de acte normative modificatoare, din care 1.215 Legi, 909 Ordonanțe de Urgență, 302 Ordonanțe, 2.835 Hotărâri de Guvern. În plus, față de aceste date statistice, dorim să menționăm o serie de acte normative care au fost modificate de numeroase ori de la adoptarea lor: Legea 114/1996 privind legea locuinței a fost modificată de 26 de ori, Legea 31/ 1990 a fost modificata si completata de 37 de ori, Legea 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcții a fost modificata de 39 de ori.

Cheia de boltă a statului de drept și a democrației o constituie legea și respectarea ei. Pentru o țară ca România instabilitatea legislativă, reglementarea precară fără analiza temeinică de impact, suprareglementarea unor domenii, au avut și continuă să aibă consecințe negative asupra activității economice, politice și sociale. În plus, considerăm că accesul cetățeanului la cunoașterea legii a devenit, în ultimii ani, dificilă atât din cauza abundenței de reglementare cât și a faptului că, pentru a avea acces la portalurile legislative, cetățenii trebuie să plătească.

În aceste condiții, ALDE își asumă realizarea următoarelor obiective:

– declanșarea unui proces de sistematizare și simplificare legislativă;

republicarea unor acte normative, pentru a se evita conflictul de legi;

– declanșarea unui proces de codificare a unor prevederi care se află în momentul de față dispuse în numeroase legi si hotărâri de Guvern ( de ex. Codul de Procedură Administrativă, Codul Incompatibilităților și Codul Economic );

– realizarea prin intermediul Ministerului pentru Relația cu Parlamentul a unui portal legislativ gratuit care să dea posibilitatea cetățenilor să cunoască legile;

Nu putem continua să cerem românilor să nu ignore prevederile unor legi, atâta vreme cât accesul la cunoașterea acestor legi este limitat. ALDE va propune Guvernului întărirea capacității funcționale a Consiliului Legislativ, fapt ce va contribui la o bună guvernanță și la o simplificare a procesului legislativ .

Legea în slujba cetățeanului, nu contra lui

Noua generație de întreprinzători români trebuie să se simtă la ea acasă în România!

O viziune liberală asupra economiei românești este mai necesară ca oricând. Eforturile actuale de a reforma sistemele de salarizare, de pensii și de asigurări sociale de sănătate obligă, pentru a fi susținute, la o dezvoltare viguroasă a investițiilor, o stimulare a tuturor energiilor naționale, fie că e vorba de resurse, de instituții, de mecanisme de funcționare sau de spirit antreprenorial.

Economia României are, în ultimii ani, o evoluție crescătoare și prognozele arată că această perspectivă se va menține până la sfârșitul deceniului. Dacă, însă, în anii precedenți creșterea economică s-a datorat într-o măsură prea mare consumului, în perioada care urmează resursele creșterii trebuie să fie mai ales investiționale. Dacă în numeroase domenii capitalul străin a devenit preponderent, este momentul să oferim capitalului românesc oportunități de dezvoltare, astfel încât inițiativa locală să fie stimulată iar noua generație de întreprinzători români să se simtă la ea acasă în România. Dacă fiscalitatea și acțiunile antifraudă au părut întreprinzătorilor împovărătoare și agresive, trebuie să le conferim simplitate și coerență, iar controalele să se îndrepte către zonele de risc și nu către micile afaceri, lipsite de apărare. Dacă legislația este ambiguă și plină de surprize neplăcute, să creăm o legislație predictibilă, rezultat al consultărilor publice. Statul nu trebuie să se situeze deasupra tuturor, ci trebuie să coboare în mijlocul societății care l-a creat, egal în drepturi cu toți cetățenii săi.

În centrul valorilor liberale stă omul, fie că e vorba de individul abstract, egal cu ceilalți în fața legii și în competiția economică, fie că e vorba de persoana înzestrată cu darul unicității, cu atașamentul său față de tradiții și năzuințele sale de viitor. Omul, în viziunea noastră, trebuie să fie protejat în drepturile sale fundamentale, dar trebuie să fie, de asemenea, conștient de oportunitățile și de responsabilitățile ce decurg din aceste drepturi. Asta înseamnă că într-o societate purtătoare a valorilor liberale, omul trebuie să posede un anumit nivel de educație care să-i confere atributul de a fi liber în opțiunile sale. Un om liber poate nu doar gândi altfel, dar poate avea și inițiativa ca lucrurile să se schimbe. Societatea viitorului este o societate a redefinirii paradigmelor statului dar și una a tehnologiilor înalte, a spațiilor digitale, a informației și a comunicării. Un om cu inițiativă este un om liber. Iar un om liber este un om educat. Educația este una dintre expresiile cele mai profunde ale viziunii investiționale pe termen lung.

Societatea viitorului este o societate a tehnologiilor înalte, a spațiilor digitale, a informației și a comunicării. Revoluția digitală va crea noi oportunități de manifestare economică și socială, va remodela sistemele administrației centrale și locale, și implicit va redefini interacțiunea statcetățean-societate. Totodată, România trebuie să-și valorifice potențialul creativ și inovativ, susținând cercetarea ca factor de accelerare a dezvoltării economice. Față de alte domenii, România poate și trebuie să stea în elita mondială a inovației.

ALDE a prezentat, în campania electorală, propriul proiect de guvernare. Acest proiect a fost armonizat în cadrul Programului de Guvernare, care este angajamentul făcut în fața Parlamentului și, prin el, în fața întregii țări, de coaliția din care ALDE face parte.

Programul de Guvernare păstrează o importantă amprentă liberală. Pornind de la promisiunile noastre electorale, de la cerințele Programului de Guvernare și de la particularitățile contextului actual, Congresul ALDE mandatează conducerea nou aleasă să susțină, în perioada următoare, următoarele priorități:

– Promovarea proiectelor legislative de susținere a domeniului economic. Printre actele normative prioritare se numără Codul economic, menit să sistematizeze, să elimine suprapunerile, să modernizeze și să republice într-o formă integrată legislația în domeniul societăților comerciale, a investițiilor, a achizițiilor publice, a parteneriatului public-privat, a resurselor naționale etc. Printre noile acte normative propuse se numără Legea prevenției și Legea lobby-ului și a registrului de interese.

Modul de aplicare a angajamentului privind alocarea, până în 2020, a 6% din PIB (în medie) pentru investiții. Programele sociale pot fi susținute și își dovedesc credibilitatea în măsura în care sunt însoțite de programe investiționale. Fondurile alocate investițiilor trebuie atent monitorizate, astfel încât promisiunile noastre să se realizeze, iar opinia publică să fie permanent informată cu faptul că programele sociale nu impietează asupra obiectivelor investiționale.

– Elaborarea de urgență a Planurilor de Urbanism General (PUG) al localităților țării. O seamă de localități din România, începând chiar cu Capitala țării și numeroase capitale de județ, nu dispun în prezent de PUG. Această deficiență impietează asupra proiectelor de dezvoltare a localităților respective. Esența PUG nu este, în primul rând, de natură arhitectonică, și ține, mai ales, de dezvoltarea economică.

Inventarierea activelor statului care pot fi reintroduse în circuitul economic. În România există numeroase active imobiliare neutilizate (terenuri, hale de producție, depozite etc.) Ele se află fie în proprietatea publică, fie în cea privată a statului, ca patrimoniu al administrației locale sau centrale. Aceste active pot fi utilizate pentru amenajarea parcurilor industriale, pentru concesiuni în scopuri productive sau pentru dezvoltări imobiliare

Elaborarea unei strategii unitare pentru marile investiții prin intermediul Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FS I). FSDI este o modalitate prin care resursele investiționale ale statului sunt concentrate și îndreptate către investiții strategice, atât în domeniul public, cât și în domeniul privat. Este necesară realizarea, de urgență, a unei legislații care să stabilească sursele, managementul și destinațiile FSDI

Susținerea capitalului românesc prin intermediul pârghiilor active ale statului și garantarea unui tratament echitabil între investitorii români și străini. Congresul ALDE mandatează pe reprezentanții săi să contribuie la realizarea unei foi de parcurs a modului în care bugetul consolidat al statului, instituțiile financiare ale statului și fondurile europene vor susține investițiile din România (ajutoare de stat, proiecte start-up, programe de dezvoltare regională, Programul Național de Dezvoltare Locală care este, în esență, un program de investiții, proiecte derulate prin intermediul CEC, EXIMBANK, programe europene privind susținerea mediului privat etc. etc.). Printre alte obiective, această foaie de parcurs va urmări modul în care se instituie egalitatea de tratament între capitalul românesc și cel străin precum și între diferite regiuni ale țării.

Măsuri de organizare eficientă a piețelor agricole. În condițiile în care o mare parte a producției agricole se irosește din cauza lipsei unei piețe naționale organizate, strategia în domeniul agriculturii, continuând să susțină și producția agricolă, trebuie să se orienteze către dezvoltarea piețelor și creșterea capacității lor de absorbție. Astfel vom putea evita, pe viitor, situația în care importăm cereale, lapte sau legume, care se produc sau pot fi produse (în cazul serelor de legume) în țară.

Aplicarea Strategiei naționale de irigații. Aceasta presupune respectarea actelor normative care stabilesc responsabilitățile statului în ce privește finanțarea Sistemului național de irigații. Și, firește, crearea unui sistem operațional privind plata serviciilor furnizate de sistemele de irigații. ALDE, care în Guvernarea 2014-2015 a fost promotoare a acestei Strategii, își asumă aplicarea acesteia în scopul reducerii dependenței meteorologice care expune agricultura unor riscuri deosebite.

Introducerea, în domeniul bugetar, a costurilor de referință. În condițiile în care aplicarea reformei salarizării, pensiilor și asigurărilor sociale de sănătate necesită fonduri suplimentare, reducerea altor categorii de cheltuieli prin intermediul standardizării și omogenizării costurilor este imperios necesară. Standardele trebuie introduse în toate domeniile, de la costul fiecărei funcții publice, până la investițiile din infrastructură sau serviciile publice

Monitorizarea/stimularea cheltuielilor privind cercetarea, astfel încât să fie încurajată cercetarea aplicativă, cu legătură directă cu producția. Cuvântul-cheie al performanței economice, al tranziției, din perspectivă economică, este competitivitatea. Ea este rezultatul realizării unui cerc virtuos. Producția, fie că e vorba de bunuri industriale sau de servicii, nu poate crește fără progres tehnologic, iar progresul tehnologic nu se poate susține fără resursele pe care i le oferă creșterea producției. Realizarea acestei susțineri reciproce nu se poate face fără conectarea celor două evoluții. Finanțarea trebuie să aibă ca prioritate, cu precădere, acele proiecte de cercetare care au ca partenere firme din economia reală. Iar ținta, în ce privește nivelul finanțării, trebuie să fie de 2% din PIB, cu responsabilitate egală între sectorul de stat și cel privat.

Un program național pentru societatea digitală. Având în vederea că revoluția digitală va avea un impact covârșitor asupra tuturor domeniilor economice și sociale, se impune crearea unei infrastructuri naționale care să ofere României independența și controlul propriei dezvoltări. Noile tehnologii vor fi accesibile doar acelor țări care vor investi integrat și vizionar în crearea propriilor resurse. Un program național impune corelarea infrastructurii existente, a mediului economic și a celui academic sub cupola unui proiect care să pregătească România pentru competiția viitorului.

Renunțarea la venitul minim garantat. Venitul minim garantat este o modalitate prin care statul, recunoscând dificultățile în găsirea unei slujbe, oferă unor categorii sociale apte de muncă o modalitate de a-și asigura subzistența. În condițiile reducerii permanente a ratei șomajului, venitul minim garantat nuși mai regăsește menirea, devenind, mai degrabă, un stimulent pentru a nu munci.

Susținerea investitorilor români în străinătate. A venit timpul să ne gândim nu doar la încurajarea investițiilor străine în România, ci și la investitorii români în străinătate. Deja, câteva sute de agenți economici români au făcut plasamente de capital și active productive în afara teritoriului național. Ei sunt insuficient susținuți si reprezentați pe lângă autoritățile naționale și mai ales pe lângă cele ale statelor beneficiare ale investițiilor

Elaborarea unei strategii naționale în contextul Brexit-ului. Posibilele consecințe ale Brexit-ului în domeniul schimburilor comerciale ale României obligă la protecției intereselor noastre comerciale. În condițiile în care schimburile anuale cu Marea Britanie sunt la nivelul de 4,5 mld Euro (al 5-lea partener comercial), iar țara noastră înregistrează un excedent anual de 1 mld Euro, se impune tratarea cu maximă urgență și seriozitate a acestui subiect. La aceasta se adaugă, desigur, și impactul asupra liberei circulații și clarificarea situației cetățenilor români prezenți în Regat.

Aceste priorități nu modifică cu nimic celelalte angajamente din Programul de Guvernare, ci le potențează. Încrederea se pierde ușor și se recâștigă greu. Numai o evoluție convingătoare a investițiilor și o calitate sporită a mediului de afaceri pot da încredere că reformele, oricât ar părea de atrăgătoare în cifrele lor, sunt și realiste.

Mândria de a fi român nu trebuie asociată doar cu unele aspecte ale culturii sau ale sportului românesc, ci și cu performanțele industriei românești, cu competitivitatea produselor noastre și cu prezența brand-urilor noastre pe piețele lumii. Acesta este suportul care va permite României să aibă un rol important în Uniunea Europeană și poate face posibilă asumarea noastră, a celor din ALDE, de a face din România a șaptea putere economică a Europei.

Noua generație de întreprinzători români trebuie să se simtă la ea acasă în România!